Suflete ce plangi zacand in pustie
Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
Suflete ce plangi zacand in pustie
Suflete ce plângi, zăcând în pustie, de ce spui că totul este de prisos? Ai un Dumnezeu, ai un Salvator, El e Cristos! Prin credinţă munţii-i poţi muta din loc, prin credinţă mergi pe ape, treci prin foc, prin credinţă eşti oricând tămăduit. Întoarce-te! Prin credinţă orb fiind, totuşi poţi vedea, prin credinţă mereu te vei ridica prin credinţă în Isus eşti mântuit. Întoarce-te! De-ai căzut pe cale Dumnezeu ştie, însă ştii tu oare cine e Isus Cristos? E Rege-al regilor, e Domn al domnilor, bun şi milos. Prin credinţă munţii-i poţi muta din loc, prin credinţă mergi pe ape, treci prin foc, prin credinţă eşti oricând tămăduit. Întoarce-te! Prin credinţă orb fiind, totuşi poţi vedea, prin credinţă mereu te vei ridica prin credinţă în Isus eşti mântuit. Întoarce-te! Prin credinţă orice-ai cere vei primi prin credinţă ai putere-a birui, prin credinţă ceru-l ai făgăduit. Întoarce-te! Domnu-acum la uşa inimii-ţi bate şi te cheamă: Întoarce-te!
Comentarii (0)
Nu sunt comentarii. Fii primul care adaugă unul!
Trebuie sa fii autentificat pentru a adauga comentarii.