Suntem dusi si clatinati

Suntem duși și clătinați,
 Zbuciumați de-al lumii val
Vin furtuni și zile sumbre,
 Care în senin se schimb…
Într-o țară unde-n veci
Nu coboară umbre reci
Vei vedea cu ochii tăi,
 Când ai să pleci

În curând zorii vor veni,
Și in cer, acasă vom sosi
Abia atunci pricepe-vom deplin,
Dumnezeu de ce-a lăsat atâta chin

Unii sunt flămânzi aici,
 Alții n-au unde dormi,
Mulți sunt cei ce locuință
Au-în locuri, reci, pustii
Ne-ntrebăm: ”De ce așa?”
Și răspunsul vom avea;
Doar Cuvântul Său
Ne spune voia Sa

Încercări ne copleșesc,
Nu-nțelegem rostul lor;
Dar aceasta este calea-n
 Țara bucuriilor
Din cer ochii Domnului
 Privesc pașii orișicui,
Ne-ocrotește în mod tainic
Harul Lui