Tacand veti face oare voi

¹ Tăcând veți face oare voi
dreptate, în simțire,
așa veți judeca voi drept
și fără părtinire?

² Dar voi din contră săvârșiți
în inimi fapte grele,
în țară puneți sâlnicii
în cumpenile rele.

³ Cei răi, din sânul mamei lor
stricați sunt toți, anume
cei mincinoși se rătăcesc
chiar când se nasc pe lume.

⁴ Otrava lor e ca de șerpi
ca de-o aspidă surdă,
ce își astupă-a ei urechi
ca glas să nu audă.

⁵ Să nu audă glas plăcut,
nici vorbă-ncântătoare,
nici viers frumos de cântăreț,
nici șoapte de chemare...

⁶ Zdrobește, Doamne, dinții toți
din gurile lor rele
sfărâmă-acestor pui de lei
și smulge-a lor măsele.

⁷ Ca apa ce se scurge-i fă
și ei să se topească,
săgețile ce-aruncă ei
în veci să nu rănească.

⁸ Așa cum piere-un melc umblând,
umblând și ei să pieie,
să n-aibă văz ca fătul mort
în sân la o femeie.

⁹ 'Nainte ca sub oala lor
un foc de spin s-apuce,
pe verde sau uscat, la fel
vârtejul îl va duce...

¹⁰ Cei buni cânta-vor bucuroși
în zi de răzbunare,
în răul sânge-al celor răi
scăldând a lor picioare.

¹¹ Și-atunci toți oamenii-or grăi:
da, este o răsplată
pentru acei neprihăniți,
o dreaptă judecată! ...

Da, este-un Dumnezeu slăvit,
El le cunoaște toate,
El pe pământ va judeca
pe toți după dreptate!