Un om bogat odata

Un om bogat, odată, venise la Isus
Să-i pună o-ntrebare ce-l chinuia nespus.
Să-mi spui, Te rog, o, Doamne, cum pot să dobândesc
Cereasca mântuire, aceasta o doresc.

/:Isus, plin de iubire,
Cu drag l-a îndrumat
Spre filele scripturii
Şi legea de urmat. :/

Din tinereţe, Doamne, poruncile-am păstrat
Şi-n toată curăţia în viaţă am umblat.
Un lucru-ţi mai lipseşte şi trebuie să-l faci,
Urmează-Mă şi-mparte azi totul la săraci,

/:Renunţă azi la toate
De vrei să moşteneşti
O sfântă-mpărăţie
În slăvile cereşti. :/

Dezamăgit amarnic, el, capul şi-a plecat,
Mâhnit peste măsură şi foarte întristat.
O, cum să le las toate, în taină s-a-ntrebat,
Când cu atâta sudoare eu mi le-am câştigat?

/:O, cât de anevoie
În slavă vor intra
Acei legaţi de glia
Ce nu o pot lăsa. :/

O viaţă-ntreagă poate şi tu ai căutat
Întâi să-ţi faci avere, să fii un om bogat,
Iar când de mântuire târziu ţi-ai amintit,
Robit ai fost de toate ce ţi le-ai dobândit.

/:O, vino, lasă totul,
Urmează-L pe Isus,
Adună-ţi bogăţia
În Țara cea de sus. :/