Vor trece ceruri si pamant

Vor trece ceruri şi pământ
Vor trece lună, chiar şi soare
Dar ştiu al Domnului Cuvânt
Va sta de-a pururi în picioare!

Pământ şi ceruri vor pieri
S-or învechi ca şi o haină
Acelaşi, Doamne, Tu vei fi
Căci timpului Tu nu dai vamă!

Şi anii Tăi nu s-or sfârşi
Sămânţa Ta va rămânea
A robilor Tăi fii va fi
În ceruri, Doamne, slava Ta!

Sădeşte-n mine vrerea Ta
Cuvântul Tău, iubirea!
Şi-atunci când toate s-or găta
Mă vei chema în slava Ta
Redându-mi nemurirea!